Endometrioza - boala fara leac

Putini au auzit vreodata de aceasta boala a femeilor, desi statisticile arata existenta a peste 176 milioane de cazuri in lumea intreaga. Demult vroiam sa-i dedic un articol informativ, dar pentru ca boala nu m-a deranjat pentru o perioada de 3 ani, am stat cuminte, incercand sa uit prin ce am trecut. De curand insa monstrul a reinviat si simt nevoia sa ma exteriorizez. Din pacate nu cunosc pe nimeni din anturajul meu care sa sufere de aceeasi problema, dar sper ca acest articol va genera discutii utile. 

Endometrioza este o boala incurabila. Cum se manifesta? Pe scurt, tesutul endometrial, care se dezvolta in mod normal in cavitatea uterina, functioneaza in afara acesteia. El se poate extinde cel mai des pe ovare, uneori si mai departe, pe vezica urinara, intestinul gros, dar poate ajunge in cazuri foarte avansate si la sistemul nervos. Celulele endometriale sunt eliminate lunar prin menstruatie, dar in cazul femeilor care sufera de endometrioza, acestea raman in organism si se extind sub forma de aderente in cavitatea pelvina. Este un fel de cancer pentru ca se extinde mereu, numai ca nu mori... pur si simplu suferi la nesfarsit de dureri insuportabile, nu numai in timpul menstruatiei, dar uneori aproape zilnic. 

Tratament nu exista. Nu s-a gasit inca nimeni sa-l inventeze. Exista doar remedii pentru ameliorarea simptomelor: antiinflamatoare, hormonale sau interventii laparoscopice, in functie de stadiul bolii. La stadiul I femeia poate fi sau nu constienta de existenta bolii, care nu o deranjeaza prea tare. La stadiul II femeia simte dureri acute pelvine in timpul menstruatiei, dar aderentele se limiteaza la zona ovarelor, fiind mai facila interventia laparoscopica pentru inlaturarea lor. La stadiul III endometrioza afecteaza deja alte organe din proximitate, cum ar fi intestinul gros sau vezica urinara, durerile devin insuportabile, bolnava nu poate duce un mod de viata normal, este necesara spitalizarea, laparoscopia de urgenta, urmata de o menopauza indusa de cel putin 6 luni sub tratament hormonal pentru refacerea organismului. La stadiul IV – durerea atinge paroxismul, boala afecteaza unul sau mai multe organe vitale, care se pot lipi intre ele, perturband in mod evident activitatea lor. De regula, prin chirurgie se inlatura organele afectate. Eu ajunsesem la stadiul III in 2009. Am trecut prin chinuri groaznice si o interventie chirurgicala prin care mi s-au curatat aderentele accesibile ce afectasera deja ambele ovare si o parte din intestinul gros. Exista cazuri foarte grave, nimeni insa nu le mediatizeaza, putina lume stie ce reprezinta de fapt aceasta boala si cat de mult poate afecta viata unei femei.

De ce apare? Sunt mai multe ipoteze: disfunctii hormonale, disfunctii ale sistemului imun, predispozitie genetica, etc. La mine a fost o disfunctie hormonala combinata cu o imunitate foarte scazuta. 

Toate articolele pe care le-am gasit despre endometrioza vorbesc inevitabil despre infertilitate. Intr-adevar, sansele de a concepe un copil se reduc la 50% sau mai putin. Dar uneori se intampla si miracole, cum a fost si cazul meu. La un an si jumatate dupa laparoscopie si tratament hormonal intens am reusit sa raman insarcinata. Sarcina, perioada fara menstruatie, devine astfel cel mai bun tratament al endometriozei, boala fiind stopata in mod natural. Daca femeia mai si alapteaza dupa nastere, mai castiga vreo 6 luni sau mai mult. In total, 1 an si jumatate de pauza pentru organism. Unele femei reusesc sa scape definitiv de boala dupa o sarcina, dar acestea sunt cazuri fericite. Endometrioza poate reveni oricand usor usor pe fon de oboseala si imunitate scazuta (mai ales cand ai un bebelus de ingrijit, nu ai cum sa dormi suficient si sa te menajezi... e un cerc vicios – copilul te scapa de boala dar tot el poate fi cauza revenirii ei).

Pe vremuri ma interesa foarte mult cum poate afecta endometrioza fertilitatea, dar acum constat ca exista foarte putine indicatii pentru femeile care nu s-au vindecat dupa o nastere. Se ofera in general o singura alternativa – pastilele anticonceptionale, care de fapt nu trateaza boala, ci o tin sub control, adica o blocheaza pentru o perioada. Sa zicem ca poti lua anticonceptionale 1-2 ani, dar e imposibil sa faci asta mereu pana la menopauza... au si ele efecte secundare nedorite. 

Exista foarte putini ginecologi specializati in endometrioza. Si mai putini indraznesc sa efectueze laparoscopii precise si eficiente. Din comoditate, in majoritatea cazurilor se inlatura ovarele sau alte organe cu prea multa usurinta. Nu inteleg de ce aceasta boala atat de severa este tratata cu superficialitate de majoritatea medicilor, care in lipsa unor investigatii detaliate se limiteaza la a recomanda progestative sau anticonceptionale.

Menopauza indusa artificial este si ea nesanatoasa, dar momentan nu exista alta metoda de recuperare post-laparoscopica. Bolnava este nevoita sa inghita o cantitate foarte mare de hormoni intr-un timp scurt care poate da peste cap tot corpul... 

As vrea ca endometrioza sa fie recunoscuta drept boala grava incurabila alaturi de altele despre care se trambiteaza toata ziua prin presa si la televizor, as vrea sa duca pe cineva capul sa inventeze un tratament adevarat, as vrea ca aceasta boala sa fie luata in serios de catre medici, as vrea sa cunosc si alte femei in situatia mea cu care as putea sa realizez un schimb de pareri, as vrea sa gasesc un medic in Romania in care sa am incredere... Imi doresc prea mult oare?